Românii s-au
săturat și au începuit cu protestele.
Nu toți, doar câțiva mai pricăjiți, pentru că națiunea stă comfortabil
în fața televizoarelor.
Ionele Niță din
București ne povestește:
„Nu... Națiunea
dictează, nu câteva mii de protestatari.Națiunea este în fața televizoarelor.
Te uiți și privești! Acesta ar trebui să fie sloganul noii generații de
protestatari. Eu, de exemplu, fără modestie declar că protestez schimbând
canalele: dă pe PROTV, dă pe Antenna, schimbă pe TVR, ce-i pe OTV? În plus, în
timp ce privesc, protestul meu ia proporții, pentru că începă și înjur
politicienii cum numai un român adevărat știe să facă. Apoi mă rog la sfinți și
la Fecioară să îmi crească venitul și să reducă TVA-ul.Seara, după știri și
film, mai fac o tură TV de verificare și apoi mă duc și mă culc cu gândul la
schimbare. Dimineața mă trezesc neschimbat în neschimbare și o iau de la capăt:
canapea, bere, mai un mic, canalele TV, știri, înjurături, blesteme și gânduri
de schimbare. Și uite așa protestez eu. Protestul meu este în gând și în suflet
și nu am de ce să îl impart cu vagabonzii și viermii și mai știu eu ce. Și
crede-mă că tare bine-i să îmi lățesc fesele în fața monitoarelor și să mă bat
cu pumnu-n piept că io mi-s român adevărat.”
Valeria
Ciocănescu se afirmă și ea:
Sunt socata de
nesimtrea`` in forma continuata`` a guvernului nostru. Indivizii acestia inca
statea si zambeau acolo in parlament cu aerul acela de superioritate cu care ne
gratuleaza de atatia ani. Rusine sa le fie !!!!!
Posturile de
televiziune au atins într-adevăr vizionări record. Lumea nu maiștia pe ce să
mai schimbe pentru a afla o nouă realitate, ceva mai romantic, în care eroi
protestatri vor fi capabil de acte mărețe. Unii se bucurau la auzitul
cioburilor... Alții visau la haos pe strâzi... Iar alții sperau ca zâmbetele
cotrocenești să înceteze.
Singura problemă
era că nimic nu se întempla.
La televizor
trăiau cu toții, la televizor erau cu toții români și pălini de românism. Însă odată
ce ar fi trebuit să miște cel mai anemic deșt,i povara, durerile de șale,
obligațiile de familie și cele medicale îi impiedică să lase telecomanda din
mână.
VAI DA’ BENOCLATĂ
NAȚIE!
Trăiau cu toții
în fața televizoarelor. Gelu Oprinescu spera la ceva pașoptist, însă mutând de
pe un canal pe altul a rămas dezamăgit.
Delia Budică a
leșinat în casă în urma unei sincope determinată de frutuna blestemelor anti-udreobăsești
ce a izvorât din gura ei în timp ce privea știrile de la 20.
Paraschiva
Paraschiv a fost internat de urgență, cu arsuri grave cauzate de neatenție prin
opărire cu apă de cafea și nu a putut
viziona în totalitate declarațiile lui Victor Ponta.
Șerban Măcelaru a
suferit și el o intervenție chirurghicală cauzată tot de „neatenție în fața
televizoarelor”. Acesta și-a mușcat degetul, în loc de cabanos în timp ce
viziona transmisiunea directă a declarațiilor lui Gigi Becali pentru OTV.
Mai nou toată lumea
poate apărea la televizor. La câte posturi sunt, cred că este nevoie de
figuranți și aplaudaci. Nu mai trebuie să înveți nimic pentru că ți se spune
totul la televizor, iar dacă pierzi vreo emisiune dai un telefon la un vecin
sau o prietenă și persoana respec tivă îți va explice ce și cum...
Elisaveta (TVeta) Ocheanu, din Turda este renumityă pe plan
local pentru repovestirea emisiunilor TV. A început totul acum 10 ani când
vecinele ei Persefora Rubinstein și Lucreția Tulău au fost la băi la Sovata și
nu au putut urmări 14 episoade din „Lacrimi de țigancă”, iar doamna „Tveta” cum
este nimită de turdeni, le telefona zilnic câte două minute și le povestea
rapid fiecare episod. Femeile au fost atât de plăcut impresionate de
povestirile Tvetei încât nici măcar nu au dorit să se mai uite la telenovelă
când s-au întors acasă, pentru că Tveta povestea în 2-3 minute mai frumos decât
ceea ce vedeau ele într-o ora la TV și mai mult decât atât Tveta nu le rezuma niciodată
publicitatea. Cu asemenea economie de timp, Persefora Rubinstein și Lucreția
Tulău aveau timpul necesar pentru a se uita la telenovela coreano-turcești „Inimă la inima zbuciumată”. Cele două au
povestit și pe la lții și uite că oamenii au început să o programeze pe TVeta
înainte de a pleca în concediu. Și ea s-a gândit că asta nu este muncă ușoară
și ea nici nu are timp de chestii de genul ăsta așa că a început să perceapă o
taxă pentru povestirea fiecărui episod.
- Doamna
TVeta cât percepeți pentru un episod? Care este tariful.
- Domnnule, eu îți spun că tarifele variază și după clientă și după elenovelă și uneori chiar și
după fiecare episod în partea. Păi după client variază astfel... Unii clienți
preferă o relatare rapidă, un episod de 45 de minute relatat în 2 minute costă
2 lei, relatat de 45 de min povestit în 7 minute costă 5 lei, un episod
de 45 de minute rezumat în 30 de minute costă 20 de leiși în final, un episod
de 45 minute povestit într-o oră jumate costă 35 de lei.
-
Aha, deci
în funcție de cât de lung dorește clientul să plătească.
-
Nu
chiar. Cât dorește clientul să știe. Însă sunt episdoare de 25 de minute și
prețurile scad cu 30 %. Sau sunt
telenovele în care nu se întâmplă mare lucru și nu este mult de povestit. De
exemplu, eu pot să repovestesc orice episod din Tânăr și neliniștit în maxim 45
de secunde. Însă din Twin Peaks, nu reușeam să repovestesc un episod mai repede
de 2 ore...
-
Deci
telenovelele sunt de mai mulște feluri
și unele sunt chiar dificile.
-
Alea
în episoade puține sunt cele mai dificile, alea în episoade lungi sunt cele mai
ușoare. Nu trebui să faci nimic prin casă pentru că fac ei la televizor pentru
tine. Și apoi sunt zile în care nu prea sunt telenovele de succes. Iar eu nu-mi
permit să stau nicio zi. De obicei sunt mailiberă în weekend că sunt puține
telenovele la televizor.
-
Ce
planuri de viitor aveți.
-
Eu
ți-am spus că eu nu-mi permit să șed în weekend așa că acum îmi fac
anhtrenamentul în povestirea meciurilor de fotbal. Că în weekend sunt tare
multe meciuri și puține telenovele. Mi-am făcut rost de un simulator de voce,
că la bărbați nu le place orice voce la meciuri. Acest model este din 2012,
foarte nou, modelul Țopescu!
Vai cât de ocupat sunt și nu văd capul de treabă însă tot la monitor mă
aflu. Îmi povestește și mie cineva ceva?
Concluzia: curul, canapeaua, micul, berea și televizorul vor fi mereu
alături de români. Dacă nu ne putem baza pe politicieni, nu rămâne decât să ne
bazăm pe cururile noastre. Canapelele noastre din fața televizoarelor au toate
forme ergonomice.
No comments:
Post a Comment